Cupa României şi Sfârşitu' Lumii

Organizarea finalei Cupei României pe Stadionul municipal din Târgu Jiu a avut şi alte valenţe pentru oamenii locului. Spre exemplu, pentru două seri au văzut OZN-uri pe cer, iar o parte dintre ei au crezut că se apropie Sfârşitul. Al Lumii, desigur.
Vineri 12, seara, pe arena oraşului, se făceau pregătiri pentru „marea finală“. Pregătirile jocului de lumini, care a fost mult mai interesant decât meciul şi bătăile din tribună, la un loc.
Numai că, repetiţiile pentru evenimentul de a doua zi i-au cam înspăimântat pe locuitorii satelor din jur. Ieşiţi la poartă spre seara, ca în orice zi de vară, au zărit cerul luminat în diferite culori. „Vui de mine, sfârşitul lumii“, au început unele femei, speriate, să aclame. Cei mai tineri, fascinaţi de filmele SF, au identificat imediat neobişnuitele lumini pe de cer cu... OZN-uri. Şi-au chemat rudele şi vecinii din casă şi au început să comenteze. Până la miez de noapte au dezbătut problema, după care s-au dus în pat. Nu ca să se culce, ci să se uite la OTV. Acolo, pesimismul le-a fost întărit de veşnicele emisiuni apocaliptice ale lui Dan Diaconescu.
Dimineaţa, la cafea, subiectul a fost acelaşi – ciudatele lumini de pe cer. „Am auzit eu la Dan Diaconescu că se apropie sfârşitul, erau semne...“. Pe parcursul zilei în care s-a jucat „marea finală“, starea de spirit a sătenilor a mai fost calmată de intervenţiile microbiştilor, care le-au spus oamenilor că la stadion se pregăteşte ceva şi erau repetiţii. Nu toată lumea a crezut, mai ales că sâmbătă seara pe cer au apărut din nou OZN-uri. Oare de la finala Cupei se trage Sfârşitul Lumii?

Nicuşoara

Excelent articolul lui Dan Tapalagă despre „succesurile“ Elenei Băsescu la euroalegeri. Comparaţia cu Nicu Ceauşescu este mai mult decât binevenită, necesară aş putea spune. Mai ales venită din tastatura unui fost pupător al lui Traian Băsescu. Aş fi scris si eu unul, însă nu am timp, îs cu Scînteia.
p.s. Aştept şi alte desolidarizări...

Nici o campanie fără manipulări!

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare s-a încheiat. Ca de obicei, majoritatea politicienilor noştri au vorbit despre ce i-a tăiat capul, nicidecum despre atribuţiile pe care le vor avea la noul loc de muncă. Nici afişele de promovare nu au fost mai reuşite. Cât despre întrunirile televizate, se poate spune că au fost o încălzire pentru scrutinul prezidenţial din toamnă, cu o miză mult mai mare între Carpaţi decât trimiterea de reprezentanţi în Parlamentul European – care, teoretic, serveşte infinit mai mult imaginii şi intereselor României.
Pe final de campanie, au apărut şi nelipsitele manipulări despre cine şi cum intenţionează să fraudeze alegerile. Bineînţeles, presa de „bine“, „democratică“ şi „europeană“ a vorbit doar despre „pericolul PSD“. Ştirile despre elevi scoşi pe stradă de PDL ca să împărtă fluturaşi portocalii – cu efigiile doamnei Macovei şi domnilor Stolojan, TRU şi Preda –, au fost plasate în piciorul paginii, pierdute printre reclame, sau scoase complet din programele editoriale.
Presă liberă şi imparţială, monşer!

Încă un nume care nu se regăseşte în „Antologia ruşinii“ – Traian Băsescu

În această noapte de la cumpăna anilor, cei 40 de navigatori de pe această plutitoare cetate de oţel construită de România îşi îndreaptă gândurile spre ţară, spre conducătorul partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Traian Băsescu,
Scînteia, 3 ianuarie 1986

Vladimir Tismăneanu şi Marius Oprea se duelează din nou electronic

După schimbul de scrisori din ianuarie 2008 (aici şi aici), cei doi stâlpi ai anticomunismului pur din publicistica românească – Vladimir Tismăneanu şi Marius Oprea – îşi aruncă din nou săgeţi, prin intermediul mesajelor la distanţă. Dl Tismăneanu s-a supărat pe prietenul său de la IICCR că ameninţă cu publicarea unei biografii incomode a şefului statului. Da, în opinia intelectualului de aleasă cultură, trăit în America jumătate de viaţă, este interzis să scrii în afara liniei. Ce să facem!